Monumente istorice

Monumentul dedicat eroilor locali

Este amplasat in fața Primăriei din localitate. A fost construit in anul 1912 din inițiativa și cu contribuția materială și financiară a unui comitet format din următoarele persoane: maior Estatiade, primar Gv. Simionescu, preot Atanasiu, notar Gh. Simionescu, perceptor Grigore Orga și învățător V. Oscianu, oameni cu mare suflet și respect față de fiii satului rămași pe câmpul de luptă pentru independența patriei.
Din punct de vedere arhitectural se înscrie in categoria obeliscurilor, cu o înfațișare frumoasă, înalt de peste 2,5 m. Este o lucrare plastică realizată în stil tradițional, autorul ei fiind Jan Trifan. Pe un postament de plan pătrat de piatră, constinuat cu un soclu dreptunghiular, se înalță o coloană trapezoidală, având în vârf o mică bază prismatică, pe care este așezat un vultur cu aripile larg desfăcute pentru zbor.
Pe fațada memorialului, intr-un chenar pe soclu, sunt inscripții dedicative și numele eroilor. Înscripțiile dedicative sunt următoarele: ”EROILOR DIN COMUNA PĂSTRĂVENI”, ”ÎN MEMORIA ȘI AMINTIREA VITEAZULUI BUTAN GHEORGHE”.
În anul 1987, din inițiativa maiorului Estatiade, monumentul a fost renovat și completat cu eroii locali rămași pe cămpurile de onoare în cele două războaie mondiale 1916-1918 și 1941-1945.

Cruce memorială dedicată eroilor locali

Este dispusă în curtea bisericii cu hramul ”Sfânta Cruce” din localitatea Păstraveni. A fost construită în anul 1923 din inițiativa cetățenească și cu contribuția și osteneala camarazilor Rusanu Mihai, Cuperta Gavrilă și invalizilor de război din localitate.
Însemnul memorial are o înfațișare simplă, fiind realizat din piatră fansonată. Pe un postament de plan pătrat, surmontat de un soclu de formă dreptunghiulară, pe care se inalță sfănta cruce, cu vărful și brațele ascuțite. Memorialul are o înălțime de 2 m. Pe soclu sunt săpate înscripții dedeicative și numele eroilor. Înscripția dedicativă este următoarea:”VEȘNICA LOR POMENIRE”. În anul 1946 s-a construit o cruce memorială identică cu cea construită în anul 1923, în memoria eroilor rămași pe câmpul de onoare în 1941-1945.

Cruce monumentală dedicată eroilor din primul și al Doilea Război Mondial

Este dispusă în cimitirul bisericii ”Sfântul Sergiu” din satul Rădeni. A fost construita în anul 1977, din inițiativa preotului paroh Nicolae baniu și Jenița Ciocoiu, cu contribuția enoriașilor și a familiilor care și-au pierdut fiii și soții în cele două războaie mondiale 1916-1918 și 1941-1945. pe soclul masiv din piatră în formă romboidală se înalță memorialul având în partea superioară un postament cu mai multe trepte pe care străjuiește sfânta cruce cu vârful și brațele drepte. În mijlocul memorialului, în partea de sus, troneaza chipul lui Isus Hristos răstignit, încadrat de personaje biblice ale creștinismului. Pe fațadă sunt următoarele dedicații; ”GLORIE EROILOR 1916-1918”, ”SLAVA EROILOR PATRIEI 1941-1945”.
În fața memorialului se găsește o masă din beton, numită de localnici ”masă altar a eroilor” și două sfeșnice pentru lumânări și flori.

Cruce memorială dedicată eroilor locali

Este așezată în curtea bisericii din satul Lunca Moldovei.a fost ridicată în anul 2001, de familiile eroilor Alexandru Mogoș și Alexandru Iordache, în memoria eroilor rămași pe câmpul de luptă pentru apărarea independenței și a integrității naționale. Este un însemn memorial tradițional, ca foarte multe altele dedicate unor eroi individuali. Este construită din beton, placată cu marură albă și are o înalțime de peste 1,5 m. Pe un postament din beton de formă dreptunghiulară, surmontat de un soclu de format pătrat, se înalță o cruce modelată din marmură. Pe fațada soclului se află înscrisă următoarea inscripție: ”RECUNOȘTINȚĂ EROILOR CĂZUȚI ÎN AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL 1944”. Pe fațada însemnului memorial sunt fixate două medalioane cu chipul celor doi eroi. La baza monumentului se află un lampadar în care localnicii și bunii creștini aprind lumânări în amintirea și slava eroilor. Însemnul memorial este înconjurat de un gărduț din fier forjat. În biserică se află un pomelnic cu eroii din satul Lunca Moldovei.

Scoala generala

Legea instrucţiunii publice aprobată în martie 1864 ,în Camera Deputaţilor, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 52 noiembrie 1864, este legea şcolara a statului naţional român care instaureaza principiile democratice ale obligativităţii şi gratuităţii învăţămîntului primar. În urma aprobării acestei legi în anul 1865, în judeţul Neamţ, au fost înfiinţate 62 scoli, printre aceste şcoli numărându-se şi Şcoala Păstrăveni.
Şcoala din localitatea Păstrăveni are un început tocmai de prin anul 1841-1842, cînd Iorgu Sturza a adus un dascăl la curtea lui, un oarecare Posdelcă – probabil de origine greacă. Acesta a fost izgonit de la curte de către urmaşii lui Iorgu Sturza şi atunci el s-a stabilit în sat deschizînd o şcoală în casa preotului Gheorghe, pentru băieţii mai răsăriţi. Nu se ştie cît a stat Posdelcă aici, dar din foştii lui elevi mai trăia în 1930-1931, bătrînul C. Baba, în virstă de 104 ani. În anul 1870 s-a înfiinţat şcoala oficială care funcţiona într-o fostă cîrciumă. Documente nu se găsesc în arhiva şcolii, deoarece s-au pierdut sau au fost arse într-un incendiu. Abia în anul 1885 se pomeneşte într-un proces verbal de inspecţie, făcut de primarul comunei, Gh. Simionescu, asistat de preotul Gh. Vasiliu, din care rezultă că la acea dată funcţiona ca învăţător Leon Imbru. Cu acel prilej s-a constatat şi frecvenţa şcolarilor clasa I – 29 din 37 înscrişi, clasa a II a – 5, toţi prezenţi, total 39 din 52 înscrişi. Pîna în 1887, toate ordinele primite de şcoală erau emanate de la primărie. Înainte de Leon Imbru a mai funcţionat ca învăţător şi C. Nicolau, seminarist, care a activat mai intens după cum rezultă din procesele verbale de inspectie. După aceştia au urmat: Gh. Simionescu, titular (1890-1892), trecut în învăţămîntul urban la Bucureşti, fost inspector şcolar, un dascăl foarte energic, capabil şi activ. A murit la Piatra Neamţ, pe cînd inspecta o şcoală din acest oraş. Au urmat: Gh. Livezeanu (1892-1895), D. Alexandrescu (1895-1896), V. Oşoianu (1896-1928), un dascăl mediocru, Gh. Braşoveanu (1911-1918), unul din cei mai buni învăţători ce I-a avut şcoala, toţi aceştia fiind titulari.
Pe 1 septembrie 1919 a fost numit Gh. Savinescu, are se găsea şi în 1934-1935, învăţător de gradul I şi director, un demn urmaş a lui Gh. Braşoveanu. În celelalte posturi au funcţionat: V. Precupanu, învăţător definitiv, Mihai Braşoveanu (1928), numit a doua oară pe 1 ianuarie 1934, după luarea examenului de definitivat, Elvira Turca, învăţător definitiv de la 1929 şi Ana Munteanu, învătător de gradulI de la 1932. Şcoala avea în anul 1934-1935 un număr de 225 de elevi înscrişi, din care frecventau 187 în clasele I-VI, înainte de 1931 frecventau şi clasele V-VII, şcoala dînd absolvenţi cu 7 clase. De la această şcoală s-au ridicat peste 40 de absolvenţi din care 40 au iesit învăţători, în frunte cu C. Stan, institutor şi director în Tg. Neamţ, fost inspector general, publicist autor de manuale şcolare, apoi trei preoţi, un profesor I. Atanasiu, şase ofişeri, un medic s.a. Pînă în 1887, şcoala a funcţionat prin diverse case mici, dărăpănate, cu lut pe jos. Între 1887-1889, primăria a construit un local propriu, cu o sală şi două camere de locuit, parte din material (cărămida) a fost obţinut din dărîmarea unei velniţe de la curte, iar terenul a fost donat de popa Gheorghe. Prin anul 1905-1906, i s-a mai adăugat două camere şi un acoperiş de şindrilă. Acest local servea şi în 1934-1935, după ce, prin străduibţa directorului Gh. Savinescu a fost renovat în 1932 cu ajutoare de la Casa Şcoalelor şi de la comună.
După anul 1950 s-a pus problema construirii unor localuri de şcoală care să corespundă cerinţelor învăţământului întrucât numărul de copi a crescut şi se generalizase învăţământul obligatoriu de 7 ani. Prin contribuţia locuitorilor comunei a fost construit un local de şcoala compus din 7 săli de clasă şi anexe, dat în folosinţă în jurul anului 1955. Prin măsurile stabilite ulterior privind generalizarea învăţământului de 10 ani, acestui local de şcoală i s-a adăugat o anexa cu etaj cuprinzând 5 săli de clasă şi un atelier şcoală unde împreună cu celelalte spaţii existente se poate desfăşura astăzi în condiţii buneîintreaga activitate din învăţământul satului Păstrăveni.
Şcoala din satul Rădeni a fost înfiinţată în preajma anului 1892, prin stăruinţa preotului V. Hizan, care a fost şi primul învăţător, predînd la 20 de elevi din clasele I şi II. După el a venit P. Grinţescu, suplinitor, şi apoi Mihai Turcu, învăţător definitiv (1900-1943).. în celelalte posturi au funcţionat Laurenţiu Turcu, Ana Savinescu, Victor Manolescu, toţi titulari (1920-1934), apoi Octav M. Turcu directorul şcolii numit aici în 1928 şi Aurora Hizan titulară, numită în 1930. Pînă în anul 1908, cursurile s-au ţinut în case închiriate, an în care s-a construit un local propriu de şcoală din cărămidă, cu două săli de clasă, din fondul “ Stroescu”. În satul Rădeni construcţia celor două localuri de şcoală pentru învăţământul primar şi gimnazial a fost finalizată în perioada 1960-1965 adăugândui-se după 1970 şcolii gimnaziale încă 2 săli destinate învăţământului preşcolar, în prezent aceste instituţii putând oferi condiţii optime petru elevii din această localitate componentă a comunei.
În satul Lunca Moldovei a funcţionat în perioada interbelică şi funcţionează şi în prezent o şcoală cu învăţământ primar, vechiul local de şcoală fiind reparat adăugându-se o sală de festivităţi celor 2 săli de clasă existente în anul 1980.

Biblioteca Comunala

Misiune

Pentru a-şi îndeplini misiunea sa esenţială, biblioteca constituie, prelucrează, organizează, dezvoltă, conservă şi valorifică ştiinţific, conform resurselor alocate şi intereselor utilizatorilor, colecţii reprezentative de carte, periodice si alte documente purtătoare de informaţii, din orice domeniu al cunoştintelor umane, realizate în diferite formate şi pe orice fel de suport
bibliotecă cu profil enciclopedic, de drept public, destinată accesului nelimitat și gratuit la colecții, baze de date și alte resurse proprii de informații tuturor membrilor comunității locale;

• centru de informare și dezvoltare culturală ce colecționează, conservă, organizează și valorifica documete cu caracter enciclopedic, necesare informării și documentării categoriilor socio-profesionale ale comunității locale;
• asigură egalitatea accesului la informații și la documentele necesare informării, educației permanente, petrecerii timpului liber și dezvoltării personalității utilizatorilor, fără deosebire de statut social sau economic, vârstă, sex, apartenență politică, religioasă, etnică;
  își desfășoară activitatea la nivelul administrației teritoriale a comunei Păstrăveni in subordinea căreia se află;
• este instituție non-profit, finanțată de la bugetul local, cu fonduri nominalizate distinct in bugetele proprii și poate fi finanțată și de alte persoane juridice de drept public sau privat, precum și de persoane fizice, prin donații, sponsorizări sau alte surse legale de venituri;
  oferă utilizatorilor, după caz, în condițiile legii și cu avizul autorității tutelare, unele servicii contra cost, sau nu, constînd in: închirieri temporare de spații, activități bibliografice și de documentare, tehnoredactare, copiere, multiplicare de documente, navigare pe internet etc.

Atribuții

• constituie, organizează, dezvoltă, conservă și pune la dispoziția utilizatorilor, colecții enciclopedice de documente;
• asigură servicii de împrumut de documente la domiciliu și de consultare în sala de lectură, de informare documentară și comunitară, lectură și educație permanentă;
• achiziționează, constituie si dezvoltă baze de date, organizează cataloage și alte instrumente de comunicare a colecțiilor

Mijloace de transport

Comuna Păstrăveni este amplasată la limita judeţului în partea de est a acestuia, oraşul cel mai apropiat de comună este Tg.Neamţ situat la distanţa de 18 km, măsurată pe drumul judeţean DJ 155 I. Pentru a se ajunge în oraşul Piatra Neamţ – reşedinţa de judeţ, se foloseşte drumul judeţean DJ 155 I pînă în localitatea Totoieşti, apoi se circulă pe drumul judeţean DJ 208 G Hanu Ancuţei – Girov – Piatra Neamţ, distanţa de oraş pe traseu fiind de 45 km. Spre orasul Roman se circulă pe DJ 208 G pînă în localitatea Hanu Ancuţei şi pe drumul naţional DN 2 (drumul european E 85) pe o distanţă de 38 km, pentru satele componente ale comunei, accesul pe aceste direcţii realizindu-se cu trecerea prin satul de reşedinţă. Pe teritoriul comunei Păstrăveni se desfăşoară doar circulaţia rutieră, celelalte tipuri de circulaţie (feroviară, navală, şi aeriană) neexistînd.
Teritoriul comunei este traversat de următoarele drumuri principale care asigură legături cu alte comune sau localităţi ale comunei:
- drumul judeţean DJ 155 I Humuleşti – Totoieşti km 0+000 şi km 28+871 ce asigură legătura cu oraşul Tg.Neamţ şi intră pe teritoriul comunei dinspre localitatea Urecheni la km 17+700 şi iese din teritoriu spre localitatea Davideni la km 20+800,
- drumul comunal DC 19 Păstrăveni – Rădeni modernizat din anul 1997 cu imbrăcăminte asfaltică elastică km 0+000 – 5+160, drumul comunal DC 21 Păstrăveni – Lunca Moldovei – Timişeşti pe o distanţa de 5 km 0+000-5+000.

Asezare geografica

Păstrăveni, asezare de tip rural cu rang de comună, este situată în partea de nord-est a teritoriului judeţului Neamţ, la 45 de km NE de municipiu Piatra Neamţ, la 46 km NV de municipiul Roman şi 18 km SE de orasul Tîrgu Neamţ şi este mărginită de următoarele vecinătăţi: la Nord - comuna Urecheni, la Sud - comuna Ţibucani, la Est - comuna Mirosloveşi, judeţul Iaşi şi la Vest - comuna Petricani, ca întindere de la nord la sud măsoarînd 4 km iar de la est la vest 11 km . Poziţia matematică este dată de intersecţia paralelei de 47’7’’ latitudine nordică cu meridianul 26’35’’ longitudine esticâ.
Pe teritoriul administrativ al comunei se află urmatoarele localităţi:
1.Păstrăveni – resedinţă de comună,
2.Rădeni,
3.Lunca Moldovei
4.Spieşti,
Satul Rădeni este amplasat în partea de vest a comunei la distanţa de 3 km de localitatea de reşedinţă, satul Lunca Moldovei în partea de est a comunei la distanţa de 3 km de reşedinţa comunei iar satul Spieşti este amplasat în partea de sud-est la distanţa de cca 4 km de localitatea de reşedinţă.
Raportată la numărul de sate şi de locuitori, localitatea Păstrăveni are o suprafaţă administrativă mică, în planurile de amenajare a teritoriului din anii anteriori lui 1990 satul Spieşti fiind propus pentru dezafectare, ceea ce a dus la o micşorare drastică a numărului de locuinţe , astfel că în prezent acest sat are numai două gospodării.

Istorie

Păstrăveni, asezare de tip rural cu rang de comună, este situată în partea de nord-est a teritoriului judeţului Neamţ, la 45 de km NE de municipiu Piatra Neamţ, la 46 km NV de municipiul Roman şi 18 km SE de orasul Tîrgu Neamţ şi este mărginită de următoarele vecinătăţi: la Nord - comuna Urecheni, la Sud - comuna Ţibucani, la Est - comuna Mirosloveşi, judeţul Iaşi şi la Vest - comuna Petricani, ca întindere de la nord la sud măsoarînd 4 km iar de la est la vest 11 km . Poziţia matematică este dată de intersecţia paralelei de 47’7’’ latitudine nordică cu meridianul 26’35’’ longitudine esticâ.
Pe teritoriul administrativ al comunei se află urmatoarele localităţi:
1.Păstrăveni – resedinţă de comună,
2.Rădeni,
3.Lunca Moldovei
4.Spieşti,
Satul Rădeni este amplasat în partea de vest a comunei la distanţa de 3 km de localitatea de reşedinţă, satul Lunca Moldovei în partea de est a comunei la distanţa de 3 km de reşedinţa comunei iar satul Spieşti este amplasat în partea de sud-est la distanţa de cca 4 km de localitatea de reşedinţă.
Raportată la numărul de sate şi de locuitori, localitatea Păstrăveni are o suprafaţă administrativă mică, în planurile de amenajare a teritoriului din anii anteriori lui 1990 satul Spieşti fiind propus pentru dezafectare, ceea ce a dus la o micşorare drastică a numărului de locuinţe , astfel că în prezent acest sat are numai două gospodării.
monografia comunei Pastraveni